Satele comunei: Hilita

Hilita

Satul este asezat intr-o zona deluroasa, la izvoarele paraului cu acelasi nume. Satul apare in documente si cu alte denumiri: Digilisa, Ghilista, Halita, Hilija ori Hilitia. Probabil denumirea provine de la toponimul Hulita, locuitor al zonei.

Documentele arata ca mosia Hilita a facut parte din Branistea Domneasca si a fost daruita Manastirii Sucevita, la 28 februarie 1586, fapt intarit de catre Ieremia Movila, la 21 octombrie 1606. Data intemeierii satului, din lipsa documentelor, nu a putut fi stabilita. Prin 1772-1773, satul apare mentionat cu denumirea de Valea Hilitei, ca proprietate a Manastirii Dobrovat, necunoscandu-se modul cum a ajuns in proprietatea acesteia.

Dupa anul 1775, Hilita are soarta mosiilor din Bucovina, proprietate a mosiilor moldovenesti: au fost cumparate de mai multi boieri moldoveni. Printre proprietarii mosiei s-a numarat si Mihail Kogalniceanu. Fiind o zona deluroasa, cele mai extinse culturi erau cele de vita de vie si pomi fructiferi. Satenii mai obtineau venituri si din carausie la Iasi ori cresterea animalelor. Dealul Vararia, din vestul satului, alcatuit din roci calcaroase, oferea venituri de la carierele si cuptoarele de var.

Din punct de vedere administrativ, Hilita a facut parte din tinutul Iasului, ocolul Branistei, pana la organizarea administrativ-teriroriala din perioada 1832-1862, cand trece la Tinutul Falciu, Ocolul Podoleni. Din anul 1947 Hilita face parte din comuna Costuleni. Numarul locuitorilor a fost cand in crestere, cand in descrestere: in 1859 erau 408 suflete, in 1930 868 persoane.