Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sunt de acord

Meniu
Accesibilitate
Contact

Satele comunei: Covasna

Covasna

Sat ce apartine comunei Costuleni din anul 1947, asezat pe valea paraului Covasna. De-a lungul timpului a cunoscut mai multe denumiri: Covasca, Covasla, Covasna, Covazna, Kowasna, Kavasna.

Asezarea este atestata documentar din secolul al XV-lea, mai precis din data de 1 ianuarie 1454, cand Alexandru Voievod hotareste: am dat manastirii noastre de la Neamt ... din branistea noastra de la Bohotin, si anume, de la drumul care merge catre Nouretu Covasna, cu toate obarsiile ei, iar prisaca sa fie de la marginea Coziei catre dealul cel mare ... . Mosia Covasna, cu vaste paduri, oferea conditii prisacilor, astfel incat alte manastiri (Humor, Dobrovat) si boieri obtin de la domnie locuri de prisaci aici, dupa cum reiese din documentele vremii.

La Covasna exista o puternica breasla a podarilor, oameni scutiti de bir, care intretineau podul de la Tutora, un punct circulat si de importanta militara. Asezata pe loc accidentat, cu dealuri inalte, unele depasind 400 de metri, cu vai adanci, cu zone paduroase, satul nu oferea suprafete indestulatoare pentru culturi cerealiere, in schimb predominau viile si livezile.

Din punct de vedere administrativ, Covasna a facut parte din tinutul Iasului, ocolul Branistei, iar la organizarea administrativ-teriroriala din perioada 1832-1862, a trecut la Tinutul Falciu. Daca in 1820 erau 140 de familii, in 1930 satul numara 461 de familii, adica 1.357 de suflete. Satul are biserica si scoala. Prima biserica a fost pe Dealul Marturiei, unde a fost si prima vatra a satului, adusa de acolo prin 1700, refacuta in 1848, construita din lemn. In 1926 pe locul ei s-a ridicat un alt lacas, din caramida. Scoala a fost infiintata in 1866, cladirea veche fiind inlocuita in 1972.